Home » Cultură » O carte pe zi: „Între Beckley şi Bucureşti”, de D. Sam Abrams. Trei eseuri care produc delicii intelectuale

O carte pe zi: „Între Beckley şi Bucureşti”, de D. Sam Abrams. Trei eseuri care produc delicii intelectuale

Descopera

Publicat: 17.07.2018

Share:

Trei eseuri apărute separat, după traducerile în catalană ale unor poeme din trei poeţi români, Marin Sorescu, Nichita Stănescu, Mircea Cărtărescu, toate semnate de iubitorul de literatură română Xavier Montoliu Pauli. Trei eseuri care produc delicii intelectuale.

Trei eseuri apărute separat (în decembrie 2016, martie 2017 şi mai 2018 – după traducerile în catalană ale unor poeme din trei poeţi români, Marin Sorescu, Nichita Stănescu, Mircea Cărtărescu, toate semnate de iubitorul de literatură română Xavier Montoliu Pauli) şi adunate pentru prima oară într-un volum, odată cu această traducere, scrie Mediafax.

Cartea de faţă a fost lansată la începutul lunii iulie, în timpul celei de-a XVIII-a ediţii a Colocviului Internaţional de Limbă şi Literatură Catalană, desfăşurată la Bucureşti, şi cuprinde trei eseuri despre cei trei poeţi menţionaţi în titlu. Fireşte, în prezenţa autorului, care este poet, eseist, traducător şi critic literar, născut în 1952, în SUA, la Beckley (Virginia Occidentală), stabilit de tânăr la Barcelona, unde a studiat filologia hispanică şi s-a îndrăgostit de literatura română.

Într-un interviu acordat defunctului Ziar de duminică, în aprilie 2015, D. Sam Abrams spunea: „M-am născut în 1952 şi aparţin unei generaţii care se caracterizează prin internaţionalism. Cei din blocul meu generaţional ştim că un sistem literar izolat de lume sfârşeşte prin a se provincializa, sărăci, asfixia. Culturile trebuie să fie în relaţie între ele. Am fost, sunt şi voi fi de acord cu ce spune T. S. Eliot despre formarea unui scriitor. După Eliot, un scriitor trebuie să-şi cunoască în primul rând propria tradiţie literară, apoi, profund, pe cea a regiunii sau comunităţii lui lingvistice şi, în sfârşit, ceea ce s-a scris bine şi cel mai bine în literatura universală. Ca nord-american de origine europeană asta înseamnă, în cazul meu, că trebuie să cunosc literatura anglo-saxonă, europeană şi universală. E mult de lucru, dar trebuie făcut. Întotdeauna, din adolescenţă, am citit literatură din propria tradiţie şi din celelate tradiţii. Cunoaşterea altor tradiţii diferite de a ta te îmbogăţeşte enorm şi îţi arată alte moduri de a concepe realitatea literaturii. În cazul concret, al poeziei româneşti, sunt autori de prim rang, pe care sunt obligat să-i cunosc datorită excelenţei operei lor. Pe de altă parte, am un interes special pentru poezia română, căci bunicii mei materni erau din Bucureşti! Bunica mea, Anna Weinstein, a plecat din Bucureşti la 12 ani. Iar bunicul meu, Robert Levy, s-a născut în Statele Unite, din părinţi la origine bucureşteni. Aşadar, dincolo de un interes pur cultural şi literar, este la mine şi un interes personal, de recuperare a rădăcinilor familiale”.

„Nimic mai interesant decât să citeşti literatura propriei tale culturi prin ochii unor exegeţi străini” – susţine criticul Marius Chivu încă din primele rânduri ale cuvântului său înainte. Eseurile au apărut, pe rând, în decembrie 2016, martie 2017 şi mai 2018 – după traducerile unor poeme din cei trei, toate semnate de iubitorul de literatură română Xavier Montoliu Pauli.

Trei eseuri care produc delicii intelectuale. Cei trei scriitori români analizaţi – Marin Sorescu, Nichita Stănescu, Mircea Cărtărescu – sunt foarte diferiţi între ei, dar D. Sam Abrams „dovedeşte o cunoaştere impresionantă a operei şi vieţii celor trei autori români, asupra cărora s- oprit mai în profunzime cu ocazia traducerilor din creaţia lor apărute recent în limba catalană. (…) Eseurile sunt fascinante deopotrivă prin dexteritatea cu care reconstituie contextul literar internaţional şi prin inteligenţa lor, prin abilitatea de a ilustra, pentru fiecare caz în parte, un exemplu de excelenţă literară pentru care, noi fiind prea aproape, nu avem întotdeauna privirea suficient de proaspătă ca să o mai contemplăm în adevăratul ei spectacol”.

D. Sam Abrams nu doar cunoaşte profund activitatea celor trei poeţi, dar reuşeşte să-i pună în relaţie cu scriitori de anvergură din istoria literaturii, demonstrând că opera lor merită citită. Dacă literatura română ar beneficia de mai multe asemenea priviri şi analize proaspete, în mod cert ar fi mai cunoscută. Oricum, volumul e o surpriză şi merită citit.

D. Sam Abrams – „Între Beckley şi Bucureşti. Marin Sorescu, Nichita Stănescu, Mircea Cărtărescu, citiţi la Barcelona de un critic american”. Editura Meronia. Cuvânt-înainte de Marius Chivu. Traducere din limba catalană de Jana Balacciu Matei şi Lilica Voicu-Brey. 122 pag.